Treceți la conținutul principal

Postări

Două romane de Evgheni Evtușenko

Primul roman   Știam că Evgheni Evtușenko e un mare poet, dar nu știam că e și un mare prozator. „Dulce ținut al poamelor” e un mare roman. Construit ca o păpușă rusească- o narațiune în narațiune, din care se desprinde o altă narațiune, și din ea alta și din aceasta încă una- cu zeci de personaje principale, și cu sute de personaje secundare, cu personaje care-l beștelesc chiar pe Evgheni Evtușenko, tradus impecabil în românește de Mircea Aurel Buiciuc, romanul te vrăjește. Fiind și roman de dragoste, dar și roman de formare, sau roman existențialist, sau roman social plin de șopârle( eroii din război sunt oportuniștii și carieriștii de după), dar și roman experimental care începe cu epilogul și se sfârșește cu prologul, sau roman de aventuri, sau un roman postmodernist ( cât face numai linia aia de subiect un poeții citesc la cenaclu) este un roman foarte complex în care planurile se încopciază unul în altul ca mâinile unor îndrăgostiți. Dulce ținut al poamelor- în care a încăput t
Postări recente

Georgia, dragostea mea

  Romanul „Elefantul din sud” al lui Archil KIKODZE este un roman în care, pe lângă multe altele, poți să afli o grămadă de lucruri despre cultura, istoria, trecutul, prezentul, realitatea și viața din Georgia. Și afli. Povești despre escroci care au tras butucul rusoiaceele în Rusia, dând tunuri peste tunuri, se întorc la bătrânețe în Georgia; povești despre Beria și despre războiul civil din Georgia de la începutul anilor 90; povești despre cei care au luat parte la războiul ruso-georgian din Abhazia; povești despre disidență și comunism; povești despre bandiți pentru carea onoarea și prietenia nu sunt cuvinte goale; povești despre emigrația georgienilor în Grecia; povești despre lovituri de stat; povești despre străinii veniți să trăiască în Georgia; povești despre Tbilisi- toate astea se împletesc cu poveștile personajului principal din această carte, un regizor de film de succes, care se lasă de film după ce un actor moare pe platoul de filmare. Un roman unde Georgia apare mer

Helene LENZ

  Fractures et Dumitru Crudu Publié par  montanié julie   28 Novembre 2013 à 11:33 PM Il y a environ un mois que j'ai reçu par la poste "  Un american la Chisinàu" d e Dumitru Crudu ( publié en février 2013 à Bucarest). J'en décore les pages de post-its, j'en donne des passages à lire à des étudiants avancés en langue, j'en traduis des morceaux, je prends des notes sur une action qui se déroule de Brasov à Chisinàu précisément, j'en parle autour de moi - avant-hier soir avec L. à table! Face à des coussins rouges et un sac cadeau de nature à évoquer la tâche du Père Noël mais quel Moldave, quel Roumain, quel Américain d'origine roumaine trouvera le livre de Dumitru Crudu dans un petit soulier, entre des larmes brillantes et une guirlande en glaçons pour le recommander à un éditeur qui le fera traduire? - ... J'ai déjà écrit sur ce livre un article de 20 pages parsemé d'extraits que j'ai mis en français - les épreuves sont corrigées: il devr

DOUĂ ANTOLOGII DE VIRGIL și DANIELA BOTNARU

 Scoase și în titluri, temele celor două antologii de poezie de Virgil și Daniela Botnaru, „Pașii mamelor noastre” și „Pașii taților noștri” sunt ca niște steaguri sub care mărșăluiesc toți poeții selectați. Antologatorii au demonstrat cu prisosință un lucru, că aceste teme au trecut de la o generație la alta ca o lumânare aprinsă care nu s-a stins nici azi. Poeții din antologie și-au transmis lumânarea de la unul la altul, având grijă ca flacăra ei să sporească. Sunt foarte multe diferențe între poeții din cele două antologie: aceștia fac parte din curente literare foarte diverse, văd și înțeleg literatura într-un mod diferit, dar există și ceva care-i unește: cele două teme. Citind antologiile, am văzut că un poet ca Grigore Vieru, bunoară, cântărețul mamei, nu a apărut pe loc gol. Dacă nu ar fi fost uriașa tradiție din spate, poate că nu ar fi putut apărea nici poezia sa. Or, poezia sa vine din poezia înaintașilor săi.  Sintagme și imaigini comune călătoresc dintr-o poezie în alta,

O distopie ironică

  Romanul lui Nicolae Spataru „Măștile lui Brejnev” începe ca un roman realist și se termină ca o distopie. Începe cu zilele alea de după moartea lui Brejnev când toată Uniunea Sovietică fusese paralizată de teama că va izbucni un război nuclear. Frica se răspândise chiar și în comuna Sinihău, unde își trăiesc viața personajele romanul lui Nicolae Spătaru. Spaima devine cu atât mai mare cu cât măștile antigaz nu ajung la toți locuitorii din sat. Sunt prea puține. Sunt comandate noi măști antigaz, iar când acestea sunt aduse romanul devine unul parodic. O parodie a vieții din URSS, a comunismului, a totalitarismului sovietic. Conducătorul sovietului sătesc este un fel de Leonid Ilici Brejnev la scară mică. Un fel de Brejnev din Sinihău. Un președinte de paie, adevăratul conducător al sovietului sătesc și al satului fiind secretarul Marcu Filipescu. Un conducător din umbră, care va trece în tabăra măștilor, iar când asta se va întâmpla romanul va deveni unul distopic. Distopic, distop

Romanul lui Mihai Vakulovski

  Romanul lui Mihail Vakulovski „Tata mă citește și după moarte” l-am citit dintr-o răsuflare și nu doar de aceea că e un roman despre copilărie și adolescență, dar pentru că e scris foarte antrenant și foarte dinamic. Întâmplările curg ca Nistru la vale, se întâlnesc cu alte întâmplări și celelalte întâmplări cu alte întâmplări și din ele se configurează fabula cărții. Una foarte captivantă. Prin care și este redată maturizarea și deșteptarea unui copil, inclusiv din punct de vedere sexual. Impresionantă e figura tatălui. Atunci când Mișca vine bătut acasă de la grădiniță sau de la școală tatăl îl învață să riposteze și să lovească și el. Când băiatul lui îi face cuiva vreun rău, tatăl va ține tot timpul cu copilul lui. Va fi doar de partea lui Mișca. Întâmplările băiețelului cel rău sunt povestite însă cu mult umor și ele te fac mai degrabă să râzi. Comicul fiind și una dintre trăsăturile de căpătâi ale romanului. Până și ideologia de tristă amintire este luată în bășcălie de către