Romanul „Elefantul din sud” al lui Archil KIKODZE este un roman în care, pe lângă multe altele, poți să afli o grămadă de lucruri despre cultura, istoria, trecutul, prezentul, realitatea și viața din Georgia. Și afli. Povești despre escroci care au tras butucul rusoiaceele în Rusia, dând tunuri peste tunuri, se întorc la bătrânețe în Georgia; povești despre Beria și despre războiul civil din Georgia de la începutul anilor 90; povești despre cei care au luat parte la războiul ruso-georgian din Abhazia; povești despre disidență și comunism; povești despre bandiți pentru carea onoarea și prietenia nu sunt cuvinte goale; povești despre emigrația georgienilor în Grecia; povești despre lovituri de stat; povești despre străinii veniți să trăiască în Georgia; povești despre Tbilisi- toate astea se împletesc cu poveștile personajului principal din această carte, un regizor de film de succes, care se lasă de film după ce un actor moare pe platoul de filmare. Un roman unde Georgia apare mereu în spatele personajului principal și îi dictează sau îi influențează acțiunile și deciziile. Nu ai cum să nu vrei să mergi în Georgia după ce citești acest roman uluitor. Cu adevărat, uluitor. E un roman despre duritate și dragoste, despre prietenie și ratare, despre violență și speranță. Bărbați duri și femei amintindu-mi de Penelopa populează acest roman foarte bun, unul dintre cele mai bune romane de azi. Frumos ca râul Mtkvari care traversează Tbilisi sau ca munții Caucaz, acoperiți de zăpadă, acest roman al lui Archil Kikodze mă face să mă gândesc la faptul că literatura georgiana a dat mari scriitori universali, ca Nodar Dumbadze sau Ciabua Amiredjibi. ELEFANTUL DE SUD este un roman plin de forță și de farmec, cum plin de forță și de farmec e și Tbilisi, în care a fost scris. Ce mai încolo și încoace, e un roman care ne demonstrează că literatură excepțională poate exista și după postmodernism.
Lucian Blaga GREIERUȘA Greu e totul, timpul, pasul. Grea-i purcederea, popasul. Grele-s pulberea și duhul, Greu pe umeri chiar văzduhul. Greul cel mai greu, mai mare Fi-va capătul de cale. Să mă-mpace cu sfârșitul Cântă-n vatră greierușa: Mai ușoară ca viața E cenușa, e cenușa. Criticul literar Constantin Șchiopu a observat că Lucian Blaga a creat un cuvânt nou - greierușa, preferându-l deja existentului –greierașul- și, firește, nu putem să nu ne întrebăm de ce a inventat acest cuvânt, și nu credem că numai ca să rimeze cu cuvântul cenușa, fiindcă îl folosește și ca titlu pentru această poezie, foarte apăsătoare și grea altfel, fiind o poezie despre depresie, deznădejde, oboseală, sastiseală, sleire, istovire și moarte, în cele din urmă. Sigur că acest cuvânt inventat de Blaga- greierușa- care reia și scheletul sonor al cuvântului greu, care se repetă în poezie tocmai de cinci ori, prin faptul că este un cuvânt care nu există, vrea să ne spună că nici îm...
Comentarii
Trimiteți un comentariu